S-a mai inventat o sarbatoare! Un liber, ceva…?

Daca nu ati stiut, astazi a fost ziua constantei matematice PI. De ce tocmai astazi? Pentru ca vecinilor de la Sud, li s-a parut logic ca daca data de 14 martie se scrie la ei 3/14 sa para inteligenti si sa o declare zi festiva. Nu suntem inca siguri daca si unde s-a celebrat, insa va promitem ca cercetarile continua. Daca nu reusim sa descoperim o sa rugam ceva ziaristi specialisti in infografice sa execute unul si sigur vom intelege mai multe de acolo.

Un reportaj de la cei ce sarbatoresc astazi 🙂

Nevoie de mai multe informatii? Wikipedia spune asa:

Numărul PI este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferința și diametrul oricărui cerc într-un spațiu euclidian; este aceeași valoare ca și raportul dintre aria unui cerc și pătratul razei sale. Simbolul π a fost propus pentru prima oară de matematicianul galez William Jones în 1706. Valoarea constantei este egală aproximativ cu 3,14159 în notația zecimală obișnuită (vezi tabelul din dreapta pentru reprezentarea în alte baze). PI este una dintre cele mai importante constante din matematică și fizică: numeroase formule din matematică, inginerie și alte științe implică folosirea lui PI.

PI este un număr irațional, adică valoarea sa nu poate fi exprimată exact sub formă de fracție m/n, cu m și n întregi. De aceea, reprezentarea sa zecimală nu are sfârșit și nu începe nici să se repete. Numărul este și transcendent, ceea ce înseamnă, printre altele, că nu există un șir finit de operații algebrice cu numere întregi (puteri, extrageri de radicali, sume etc.) al căror rezultat să fie egal cu valoarea lui; demonstrarea acestui fapt a fost o realizare relativ recentă în istoria matematicii și un rezultat semnificativ al matematicienilor germani ai secolului al XIX-lea. De-a lungul istoriei matematicii s-au depus eforturi semnificative de a determina π cu mai multă precizie și de a-i înțelege natura; fascinația acestui număr a intrat și în cultura nematematică.

Litera grecească PI, scrisă pi în alfabetul latin, a fost adoptată de la cuvântul grecesc „περίμετρος”, perimetros (în română: perimetru), mai întâi de William Jones în 1707; notația a fost popularizată apoi de Leonhard Euler în 1737.